Definirea comportamentului pare a fi un demers relativ uşor, în realitate, însă, definirea acestui concept presupune luarea în considerare a unei varietăţi de elemente. Caracterul coercitiv al sistemului fiscal şi opoziţia contribuabililor faţă de plata impozitelor şi taxelor generează comportamentul fiscal al acestora, ca formă de manifestare destinată să impiedice îndeplinirea sau aplicarea unei norme fiscale sau să impună anumite „condiţii” în realizarea obiectivului acesteia. Comportamentul contribuabililor corespunde căutării unei situaţii “optime” care să satisfacă trebuinţele acestora; acesta, sub incidenţa fiscalităţii, poate fi de conformare civică la plata impozitelor sau poate fi de neconformare la plata impozitelor din considerente etice, sociale, economice. Rezistenţa la plata impozitelor poate îmbrăca diverse forme de manifestare: economia subterană, frauda şi evaziunea fiscală, abstinenţa fiscală.